Războiul nevăzut (I) – Orgoliul

Luptăm zi de zi cu inamicii pe care noi dorim să-i vedem, cei pe care în loc să-i iubim cu tot sufletul și să ne rugăm pentru ei îi împroșcăm în mințile noastre cu sentimente precum disprețul, ranchiuna, invidia, ura, răzbunarea.

Cu cei nevăzuți nici măcar nu știm că trebuie să pornim vreun război. Cine sunt aceștia? Nu vă gândiți acum la trupe antitero sau la brigăzi armate, dar din nefericire, sunt în batalioane întregi care ne pândesc la cotitura vieții. Sunt gândurile din noi în primul rând. Sunt stările noastre de pierzanie: orgoliul, lenea, delăsarea, patima, înșelăciunea propriei ființe.

Părintele Arsenie Boca în Cărarea Împărăției ne arată cu degetul care ne sunt dușmanii cei adevărați, armele nevăzute ale diavolului. Vom prezenta în cele ce urmează trufia și orgoliul, pseudo-valorile timpului contemporan precum și amăgirea cu „duhul lumii” despre care ne povestea pe îndelete și Sfântul Paisie Aghioritul.
„Nesocotit este acela care-şi pune nădejdea în oameni sau în altă făptură, oricare ar fi ea. Nu te ruşina câtuşi de puţin să slujeşti altora şi să apari sărac în lumea aceasta din dragoste pentru Iisus Hristos. Nu te sprijini pe tine însuţi ci pune-ţi toată nădejdea în Dumnezeu. Nu te crede de fel în ştiinţa ta şi nici în îndemânarea cuiva, ci mai degrabă în harul lui Dumnezeu care ajută pe cei smeriţi şi umileşte pe cei mândri. Nu te slăvi cu avuţiile tale, dacă le ai, nici cu prietenii tăi fiindcă sunt puternici, ci în Dumnezeu care dăruieşte totul şi care peste toate, încă şi peste Sine Însuşi, doreşte să ţi se dăruiască. Nu te înălţa deloc din pricina puterii sau a frumuseţii trupului tău, pe care o uşoară neputinţă îl doboară şi îl veştejeşte. Nu te socoti mai bun ca alţii ca nu cumva să fii socotit mai rău inaintea lui Dumnezeu care ştie ce este în fiecare din noi. Nu te mândri cu bunele tale fapte, căci judecăţile lui Dumnezeu altele sunt decât ale oamenilor şi ceea ce-i pe placul oamenilor, adesea nu-i pe placul lui Dumnezeu. Mânia şi invidia rod inima celui trufaş.”

Sursa: Părintele Arsenie Boca – Cărarea Împărăției, Editura Charisma, 2006, pag 132