Pe urmele Sfântului Efrem cel Nou

Nea Makri. Mânăstirea Sfântului Efrem.
Unul dintre popasurile pe care le facem destul de frecvent atunci când batem în lung și în lung Grecia este Calea de dimineață spre Nea Makri, o localitate relativ aproape de Atena – cam 40 de km nord – est.
Acolo, la Mânăstirea cunoscută și sub numele de Sfânta Mânăstire a Buneivestiri, ne așteaptă întregi și cu o mireasmă absolut unică moaștele Sfântului Efrem cel Nou Marele Mucenic și Făcător de minuni.

                                          (Material realizat de Cristiana Chioncel)

Muntele Neprihăniților

Mânăstirea Buna Vestire este zidită pe locul numit „Muntele Neprihăniților”. În anii în care se construia mânăstirea, turcii ocupaseră deja o parte din Grecia, însă nu și peninsula Atica (Atena și zonele limitrofe, inclusiv partea de nord). În anul 1416 Atica a intrat și ea sub ocupație otomană, iar în 1424 păgânii turci au atacat mănăstirea și au omorât toți călugării pe care i-au găsit acolo. Sfântul Efrem cel Nou nu a fost decapitat precum ceilalți călugări întrucât la acel moment nu se afla în mănăstire, ci într-o peșteră de lângă mânăstire, în care obișnuia să se nevoiască. Mânastirea a fost aproape distrusă, „lucrarea ei” de distrugere urmând să continue în 1425 când păgânii au atacat-o din nou. În acel an, pe 14 septembrie, de ziua Crucii, dată care coincinde chiar cu ziua nașterii Sfântului Efrem, viitorul mare mucenic Efrem a fost luat ca rob urmând să treacă prin torturi îngrozitor de cumplite timp de 8 luni de zile.

În 1950 au fost descoperite în mod miraculos moaștele sale și datorită nenumăratelor vindecări uimitoare, precum și a altor minuni săvârșite în timpul viselor diverșilor oameni aflați în nevoi, Biserica Ortodoxă a Greciei l-a recunoscut ca sfânt în anul 1998.

Mănăstirea sa este zidită din piatră rustică, în stil autentic grecesc. Am descoperit-o cu emoție mare, cu sufletul aproape tremurând de iubire și smerenie în fața suferinței lui și dragostei pentru Hristos, întrucât povestea martiriului Sfântului Efrem încremenește pe oricine citește despre torturile și patimile sale. Primul lăcaș pe care l-am vizitat a fost micul paraclis lateral, de la intrarea în curtea mânăstirii, amplasat puțin spre dreapta. Acolo se găsește ceea ce a mai rămas din copacul martiriului Sfântului Efrem, cel de care a fost agățat cu capul în jos și torturat până la moarte. Apoi Biserica. Absolut impresionantă. Este o biserică micuță, caldă și foarte parfumată de mireasma moaștelor. În stânga, este amplasată o capelă unde tot timpul veghează o candelă mormântul Sfântului Efrem cel Nou, iar în partea dreapta, se află moaștele întregi ale sfântului. Am plecat fericiți că ne-am întânit cu Sfântul Efrem și că am putut să citim lângă el http://viatacurata.com/rugaciune-la-sfantul-efrem.

 

 

S-ar putea să vă placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.