Mânăstirea Panagia Eikosifinissa

Mânăstirea Panagia Eikosifinissa este una dintre cele mai vechi mânăstiri din zonă, unde se păstrează Cinstitul Lemn al Crucii Mântuitorului, pe care au venerat-o și românii când a fost adus în 2010 la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei de către o delegație a Mitropoliei din Drama, condusă de Înalt Preasfințitul Mitropolit Pavlos, la praznicul Sfântului Dimitrie.

(Material realizat de Cristiana Chioncel)

Cinstitul lemn a fost adus de la Ierusalim la Mănăstirea Eikosifinissa în anul 1960 de o maică pe nume Cristina, o pustnică cu o viață ascetică, petrecută în chilia sa din Munții Rodopi, în apropiere de localitatea Paranesti din regiunea Drama. Monahia Cristina a slujit în Ierusalim și în Muntele Sinai, dar în anul 1960 s-a întors in Grecia, aducând cu sine părticică din Sfânta Cruce care i-a fost încredințată  de către un sfânt părinte din frăția Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Istorie și apartenență

Mânăstirea este aflată pe Muntele Pangeon – Pangaion, prefectura Kavala, Grecia. Kavala este punctul de pornire al crestinismului pentru Grecia si Europa. Aici a pășit pentru prima dată Sfântul Apostol Pavel, în anul 49, și tot aici sfântul a ținut prima sa predică. „Aici au poposit Sfintii Apostoli Pavel și Sila, în prima lor călătorie apostolică, spre Filippi” Aceasta este inscripția de pe o coloană din marmura din biserica Mănăstirii Sfântul Sila, aflata la o distanță de numai trei kilometri de centrul orașului Kavala.

Așezată pe coasta de răsărit a muntelui, Mânăstirea Eikosifinissa păstrează o serie de manuscrise antice, cat si o bisericuță închinată Izvorului Tămăduirii, datând încă din secolul al VI-lea.

Referitor la istoricul Mănăstirii Eikosifinissa, mai multe tradiții arată că Episcopul Sozon, care a participat la al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451), a ridicat un altar și un centru monastic, în locul numit Vigla, la 50 de metri est de Eikosifinissa, ale cărui ruine se găsesc și astăzi. Sfântul Gherman, primul ctitor al mănăstirii, fiind îndrumat de Maica Domnului, a venit de la Locurile Sfinte unde a trăit ca ascet în Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Gherman a condus Mănăstirea cu înțelepciune unde și-a dat obștescul sfârșit.

Sunt presupuse trei ipoteze etimologice și de apartenență ale denumirii „Eikosifinissa”:

  1. Ar fi fost numită așa de către ctitorul ei, Sfântul Gherman, pentru a accentua faptul că atunci când a primit vestea de la îngerul trimis de Maica Domnului, se afla lângă o mică oază, în afara Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul, cu 20 de finici (eikosi – douăzeci)
  2. Renumitul imnograf al secolului al XVIII-lea, Chesarie Dapontes, ar fi numit mănăstirea „Casifinița” deoarece, conform tradiției, un om șchiop l-ar fi condus pe Sfântul Gherman în locul unde izvorăște agheasmă până astăzi.
  3. Starețul Mănăstirii Hrisanthos (1782) amintește că atunci când Sfântul Gherman căuta un lemn special pentru pictarea unei icoane a Maicii Domnului, aceasta i-ar fi oferit o icoană care se păstrează până astăzi. Icoana difuza o lumină roșie precum finicul, de aici și denumirea de Eikosifinissa (Icoană și finic).

Reconstruirea Mânăstirii

Mănăstirea a fost foarte vestită și pentru școala elină care a funcționat în incinta așezământului monastic, dar și pentru biblioteca care cuprindea 1300 de volume și 430 de manuscrise de mare valoare. În 1854 latura vestică a mănăstirii a ars, dar cu ajutorul primit din partea Mitropolitului Hrisostom de Drama (1902 – 1910), latura a fost reconstruită.

Reconstruirea amplă a mânăstirii a început în anul 1965 și a durat vreme de 15 ani. Întreaga incintă a mânăstirii este înconjurată cu un zid înalt de piatră. Mânăstirea a fost populată cu o obște de maici. Începând cu anul 1967, când Mânăstirea Eikosifinissa a fost complet restaurată, pelerinii au putut rămâne peste noapte în mânăstire, unde linistea și slujbele îndelungate, scări în urcușul spre Dumnezeu, coboară mereu pacea cerului pe pământ. Icoana Maicii Domnului de la Mânăstirea Eikosifinissa este zugrăvită prin minune dumnezeiască, ea nefiind lucrată de mâini omenești.

 

S-ar putea să vă placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.