Sfântul Apostol Timotei, unul din cei șaptezeci

Luna Ianuarie, ziua a douăzeci și doua, Sfântul Apostol Timotei, unul din cei șaptezeci

Acesta a  fost din cetatea Listra, din latura Licaoniei având ca mamă pe Eunichi, iar ca bunică pe Loida, ambele evreice de neam, dar credincioase după cum le numea marele Pavel. Tânărul Timotei, de mic copil a alergat la credința în Hristos, fiind luat de Pavel, care văzuse darul lui Dumnezeu ce era în acesta.

Deci, Apostolul Pavel l-a luat cu el în călătoriile sale, fiind împreună slujitor cu el și propovăduind prin cetăți. Astfel, sporind Timotei în toate cele ale credinței a fost făcut diacon, apoi preot și mai pe urmă episcope, chiar dacă era foarte tânăr.

Fiind în Efes, Timotei a arătat înselăciunea idolească din acea cetate, dar acei închinători l-au prins și chinuit până a murit.

            Tot în această zi, Sfântul Mucenic Anastasie Persul

Acesta s-a numit mai întâi Magundat, fiind fiul unui vrăjitor vestit din Persia, anume Vava.

Însă, când a fost adusă Sfânta Cruce în robie de la Ierusalim în Persia, atunci și acest ostaș care slujea mai înainte împăratului Persiei s-a făcut ostaș al lui Hristos, devenind mai apoi creștin. Dar, acest lucru nu s-a făcut ușor, căci venind el în Hierapolis, a aflat acolo un om pers de neam, dar cu credința creștin, de la care a învățat meșteșugul de aurar. După o vreme, a gândit să meargă la Ierusalim ca să primească acolo botezul. Acolo a primit botezul, fiind numit Anastasie, după care a ales să meargă într-una din mănăstirile Ierusalimului și s-a făcut monah.

Fericitul Anastasie s-a încredințat unui bătrân înțelept și îmbunătățit, devenind fiu duhovnicesc al aceluia. După șapte ani petrecuți în acea mănăstire și adunând multă duhovnicească visterie de fapte bune a fost chemat de Domnul spre cununa mucenicească.

Astfel, a ieșit Anastasie din mănăstire și a venit în părțile Cezareei Palestinei și a petrecut în biserica Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu Fecioare, după care s-a dus pentru închinăciune și la biserica Sfintei Mucenițe Eufimia. În acea vreme, perșii stăpâneau Palestina, deci întâlnind el pe cei de un neam cu el, le-a defăimat păgânătatea perșilor. Prin urmare, mucenicul a fost prins și închis trei zile, după care a fost adus la judecată înaintea boierului Marzavan. Acesta l-a dat la multe chinuri pe Anastasie din care acesta a ieșit biruitor cu ajutorul lui Hristos.

După o vreme a fost trimis Anastasie împreună cu alți doi legați în Persia ca să fie judecat de împăratul Hosroe, care după ce l-a cercetat și l-a chinuit și el, după cinsprezece zile a dat ordin să fie condamnat la moarte prin sugrumare.

Moaștele Sfântului au fost aduse în mănăstirea în care viețuise, iar prin mantia cuviosului Anastasie săvârșindu-se o minune, pentru că a vindecat un monah tânăr care era posedat de un diavol.

sursa: Viețile Sfinților pe luna Ianuarie, ediția a-III-a, editura Mănăstirea Sihăstria- 2013

Editor: George Cismaru

S-ar putea să vă placă și...