Despre semnificaţia harţilor dintre Crăciun şi Bobotează

Perioada dintre Crăciun şi Bobotează este însemnată în calendarul nostru bisericesc ca perioadă cu harţi în toate zilele, inclusiv miercurea şi vinerea.

(Material realizat de pr. Lucian Farcaşiu)

Harţile înseamnă dezlegare la toate mâncările, adică la produsele de carne, precum şi la lactate şi ouă. Precizările din Tipiconul Sfântului Sava rânduiesc în acest sens ca “de Praznicul Naşterii Domnului, chiar dacă se va întâmpla Miercurea sau Vinerea se dezleagă mirenii la carne, iar monahii se dezleagă la brânză, ouă şi peşte. Şi mâncăm, începând din ziua Naşterii Domnului Iisus Hristos, în toate zilele, până la Ajunul Arătării lui Dumnezeu (adică Praznicul Botezului Domnului). De asemenea, de la Naşterea Domnului Hristos până la Sfintele Arătări ale lui Dumnezeu nu este post, nici nu se fac plecări de genunchi nici în Biserici şi nici în chilii” (p. 184).

Aceste pogorăminte, atât în ceea ce priveşte dezlegarea la mâncare, cât şi în ceea ce priveşte oprirea îngenuncherilor arată bucuria Praznicului care se răsfrânge asupra credincioşilor nu doar în cele duhovniceşti, ci şi în privinţa rânduieli vieţii lor trupeşti.

Îngenuncherea este concretizarea pocăinţei pentru fiecare în parte. Atunci când îngenunchem, conştientizăm propria noastră micime sufletească, nimicnicia în care ne desfăşurăm viaţa de zi de cu zi. Iar perioada aceasta dintre Crăciun şi Bobotează este o perioadă a bucuriei lăuntrice pentru răscumpărarea omului şi a lumii din păcat. Ori între bucuria prăznuirii şi tristeţea pocăinţei este incompatibilitate. Tocmai de aceea, sunt oprite îngenuncherile în această perioadă. Pe de altă parte, poziţia omului răscumpărat de Hristos este una verticală, adică orientată către cer. Aşezarea în genunchi trimite mai mult către pământ, din care am fost luaţi şi în care ne vom întoarce, în vreme ce aşezarea la rugăciune în picioare, fără a îngenunchea, arată orientarea noastră către cer, al cărei început L-a făcut Hristos prin Întruparea Sa în lume pentru mântuirea noastră.

Rânduiala postirii va reveni în ajunul Bobotezei, în orice zi ar cădea aceasta, întrucât ajunul Praznicului Botezului Domnului este ziua pregătirii pentru acest Praznic luminat, în care Hristos se arată la apele Iordanului pentru mântuirea omului. Tocmai de aceea, creştinii postesc în această zi a ajunului, pregătindu-se duhovniceşte, dar şi prin asceza trupului. Postul din ziua ajunului Bobotezei este şi o veche rămăşiţă a pregătirii catehumenilor pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Astfel, catehumenii posteau în ziua ajunului Botezului, ca o minimă pregătire trupescă, pentru că în ziua Praznicului urmau să primească botezul creştin. După Praznicul Botezului Domnului, rânduiala postirii va reveni în modul ei obişnuit, creştinii postind din nou în toate zilele de miercuri şi vineri ale săptămânii.