Sursa foto: www.basilica.ro

De ce îngăduie Dumnezeu diavolului să ne ispitească

Ca să își aleagă Fiii Săi. „Fă diavole, orice vrei”, îi spune Dumnezeu, pentru că orice ar face, în cele din urma își va zdrobi mutra sa de piatra cea din capul unghiului, care este Hristos. Dacă credem că Hristos este piatra cea din capul unghiului, atunci nimic nu ne va înfricoșa.

Dumnezeu nu îngăduie o încercare, Dacă nu va iesi ceva bun. Când Dumnezeu vede că din ea va rezulta un bine mai mare, lasă pe diavol să își facă treaba sa. Ați văzut ce a făcut Irod ? A omorat 14.000 de prunci, dar a făcut 14.000 de mucenici îngeri. Unde ai văzut tu mucenici îngeri? Diavolul și-a dat peste mutra! Diocletian s-a făcut împreună lucratorul diavolului chinuind pe creștini cu asprime, dar fără să vrea, a facut bine Bisericii lui Hristos, pentru ca a îmbogățit-o cu Sfinți. Credea ca va face să dispară toți creștinii, dar n-a făcut nimic. A lasat o multime de Sfinte Moaște ca să ne închinăm la ele și a îmbogățit Biserica lui Hristos.

Dumnezeu putea sa-l desființeze pe diavol; doar este Dumnezeu. Dacă ar vrea si acum l-ar aduna ghem în iad, dar îl lasa spre binele nostru. Îl va lăsa sa chinuiască făptura lui Dumnezeu ? L-a lasat, însă numai pana la un punct și până la o vreme, ca sa ne ajute prin rautatea lui; să ne ispitească și astfel să alergăm la El. Numai Dacă vede de mai inainte ca va ieși un bine, îi este îngăduit lui aghiuță să ne ispitească. Dacă nu iese binele, nu i se îngăduie. Toate le îngăduie Dumnezeu pentru binele nostru. Aceasta să credem. Dumnezeu lasă pe diavolul să-l lupte pe om. Fără luptă nu se face sat. Dacă nu ne-ar ispiti diavolul, am crede, poate, că deja suntem și sfinți. Asadar Dumnezeu îngăduie diavolului sa ne lovească cu răutate, pentru că prin lovitura ce ne-o dă, alungă tot praful de pe noi și ne scutură sufletul nostru cel prăfuit. Sau îl lasă să se repeadă să ne muște, ca să scăpăm la El. Dumnezeu ne cheamă mereu, dar noi, de obicei, ne îndepărtăm de Dumnezeu, și numai dacă se ivește vreo primejdie alergăm la El. Când omul se va uni cu Dumnezeu nu mai există loc să mai intre cel viclean, dar nici nu mai există motiv ca Dumnezeu să îngăduie celui viclean să-l ispitească, ca să fie nevoit omul sa scape la Dumnezeu. În tot cazul, oricum ar fi, cel viclean ne face bine; ne ajută să ne sfințim. De aceea și Dumnezeu îl îngăduie.

Dumnezeu a lăsat liberi nu numai pe oameni, ci și pe diavoli, pentru ca nu pot vătăma sufletul omului. Numai Dacă vrea sufletul omul însuși ca să-și vatăme sufletul său. Dimpotriva, ei pricinuiesc plata fără să vrea sufletelor noastre, atunci Când ne fac rău în viața prin oameni răi ori neatenți. De ce oare spune acel avva: „Ridică ispitele și nu se va mântui nimeni” ? (Pateric, Avva Evgarie, 5, p71). Pentru ca ispitele ajută foarte mult. Nu pentru că diavolul poate face vreodată binele – fiind el rău – ci Bunul Dumnezeu împiedică piatra ce ne-o aruncă să ne spargă capul, si ne-o dă într-o mână, iar in cealaltă ne dă migdale, ca să le spargem și să le mâncăm. Adică Dumnezeu îngăduie ispitele nu pentru ca diavolul să ne tiranizeze, ci in felul ăsta să dăm „examene” pentru cealaltă viață și să nu avem pretenții nesăbuite la a Doua Venire. Trebuie să înțelegem bine că ne războim – și avem să ne războim câtă vreme ne vom afla în viața aceasta – cu însuși diavolul. Câtă vreme trăiește omul, are multă treabă de făcut pentru îmbunătățirea sufletului lui și are dreptul să dea examene duhovnicești. Dacă moare și nu trece, cade. Reexaminare nu există.

 Sf.Paisie Aghioritul,  Cu dragoste și durere despre omul contemporan, Editura Evanghelismos, 2003, p.59

 

S-ar putea să vă placă și...

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *