Sfântul și Dreptul Gamaliel
Pe când Sf. Apostoli propovăduiau Evanghelia, Sinedriul (organismul judecătoresc suprem al poporului evreu din acea vreme) încearcă să le interzică propovăduirea Evangheliei; aruncaţi în închisoare, aceştia au fost eliberaţi de un înger al Domnului şi s-au întors la propovăduire. Sunt readuşi înaintea Sinedriului şi li se cere încă o dată, fără succes, să renunţe la propovăduirea lor.
Atunci, se relatează în Faptele Apostolilor, Gamaliel cere ca Apostolii să fie scoşi afară, după care recomandă Sinedriului să nu mai ia măsuri de pedepsire a acestora. El le cere să-i lase în pace pe apostoli întrucât, arată el, dacă această nouă învăţătură era a unui fals Mesia – cum fuseseră mai înainte Teudas sau Iuda Galileanul – ea nu avea să aibă succes. Însă pe de altă parte, dacă învăţătura Apostolilor era de la Dumnezeu, ea nu putea nimicită, iar membrii Sinedriului s-ar fi făcut vinovaţi de a se fi luptat împotriva lui Dumnezeu însuşi.
Ca dovadă a prestigiului său, Sinedriul a ascultat de Gamaliel: a pus doar ca aceştia să fie bătuţi cu nuiele, apoi li s-a dat drumul (Fapte 5,25-39).
Gamaliel, sfânt creştin
Tradiţia ne spune că Gamaliel a crezut în Hristos împreună cu fiul său, fiind botezat de Sf. Apostol Pavel, posibil după ce asistaseră la martiriul Sf. Mucenic Ştefan. Potrivit Sf. Fotie, el ar fi fost botezat de Sf. Apostoli Petru şi Ioan. Unele surse afirmă că acesta a rămas creştin în ascuns, încercând să-şi păstreze locul în Sinedriu pentru a-i putea ajuta astfel mai mult pe creştini.