Sfântul Leon, papă al Romei

Întru această lună, ziua a optsprezecea Sfântul Leon, papă al Romei

Acest mare arhiereu și păstor al Bisericii lui Dumnezeu, Leon, era de neam din Italia, fiind crescut în învățătura cărții, întru înțelepciunea cea din afară și în faptele cele bune creștinești. A fost mai întâi arhidiacon la papa Sixt al III-lea, apoi după moartea acestuia, prin alegerea tuturor, a luat scaunul Romei. Plăcutul lui Dumnezeu a cerut ajutorul lui Dumnezeu cu postire și cu lacrimi, atunci când hunii lui Atila au venit în părțile Italiei. Deci, acesta din urmă, s-a dus din aceste părți, făcând după dorința lui Leon, care avea în ajutor pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

În timpul arhieriei lui, s-a adunat sinodul al- IV-lea a toată lumea, dar din pricina drumului lung, a bătrâneților lui și datorită năvălirilor barbarilor care se făceau asupra Italiei, Sfântul Leon a trimis acolo o delegație formată din episcopi și presbiteri. Aceștia au dat citire în sinod scrisoarea fericitului Leon care condamna pe eretici, epistolă ce întărea credința.

Ajungând Preasfințitul Leon la adânci bătrâneți, a petrecut 40 de zile lângă mormântul Sfântului Apostol Petru în post și rugăciune ca să mijlocească pentru dânsul înaintea lui Dumnezeu.

După sfârșitul acelor zile i s-a arătat corifeul apostolilor care i-a spus că-i sunt iertate păcatele, afară de hirotonii, de care va fi întrebat la judecată, apoi, Sfântul Leon s-a mutat la cereștile locașuri.

Tot în această zi, Sfântul Agapit, episcopul Sinadei

Acesta s-a născut în Capadocia, pe vremea prigonitorilor Maximian și Dioclețian, din părinți creștini și din tinerețe a primit chipul îngeresc. Acolo s-a nevoit cu post și rugăciuni, învrednicindu-se a primi de la Domnul, darul facerii de minuni.

Venind la domnie împăratul Liciniu, acesta l-a luat pe Agapit pe la oaste, însă acesta și acolo nu înceta nevoințele sale călugărești. După libertatea dată creștinismului de împăratul Constantin care a și luat sceptrul imperului roman, Agapit a fost chemat să vindece o slugă a aceluia, lucru pe care l-a și făcut. După aceasta, ostașul Agapit a cerut să fie eliberat din oaste, lucru pe care l-a și primit, întorcându-se la mănăstirea lui.

După plecarea din viața aceasta a episcopului Sinadei, fericitul Agapit a fost ales de cler și de popor în locul aceluia.  Astfel, săvârșind o viață bineplăcută lui Dumnezeu, episcopul Agapit, ajungând la adânci bătrâneți s-a odihnit întru Domnul.

sursa: Viețile Sfinților pe luna Februarie, ediția a-III-a, editura Mănăstirea Sihăstria- 2012

Editor: George Cismaru