Sfântul Cuvios Ioan Tăcutul / Sihastrul, episcopul Coloniei

Sinaxarul zilei de 3 Decembrie

Tăcutul cel vrednic de laude netăcute, Sfântul și cuviosul părinte Ioan, s-a născut în Nicopoli din Armenia, având tată pe Encratie și maică pe Eftimia.El s-a născut în al patrulea an al împărăției binecredinciosului împărat Marcian, în a opta zi a lunii ianuarie și a fost luminat cu Sfântul Botez.Tatăl lui era voievod, care ca și maica lui erau creștini binecredincioși, fiind vestiți prin mulțimea bogăției și a cinstei, asta ca să știm din ce slavă s-a pogorât în smerenie acest plăcut al lui Dumnezeu. După ce părinții lui s-au dus la Domnul, fericitul luând partea sa de avere din multa avuție împărțită cu frații lui a zidit o biserică în numele Preacuratei și Preabinecuvântatei Fecioare Maria. Apoi, lepădându-se de lume s-a făcut monah în al optsprezecelea an al vârstei sale. Nevoindu-se cu alți zece călugări pe lângă această biserică, a ajuns mai apoi egumen al fraților săi.

Mai apoi, după zece ani, episcopul cetății Coloniei mutându-se la Domnul a fost silit de mitropolit să fie episcop al Coloniei. Păstorind el turma zece ani văzând gâlceava și tulburarea lumii a lăsat episcopia și s-a urcat într-o corabie ajungând la Ierusalim, unde mai apoi, rugându-se lui Dumnezeu ca să-l povățuiască spre mântuire a mers în lavra Sf. Sava. Acolo a fost primit ca monah de cuviosul Sava, Dumnezeu tăinuind înaintea lui taina aceasta, cum că Ioan este episcop. Osteniindu-se acest fericit, l-a luat cuviosul Sava la Ierusalim ca să fie hirotonit preot de patriarhul Ilie, dar acesta ascultând taina lui Ioan, cum că lăsase episcopia pentru păcatele sale i-a zis cuviosului Sava cum că nu poate fi preot și să-l lase să petreacă în liniște. Atunci cuviosul Sava rugându-se lui Dumnezeu i s-a arătat îngerul Domnului care i-a spus taina lui Ioan.

Ajungând în al cincizecilea an al viețuirii sale fericitul Ioan a plecat în pustia Ruva sălășluindu-se într-o peșteră și petrecând în aceea pustie nouă ani.Iar când au năvălit saracinii în acele locuri fericitul Ioan n-a fugit din acel loc si punându-și nădejdea în Domnul, Cel Preaânalt i-a trimis ca strajă un leu care-i ținea pe barbari departe de cuvios.Mai apoi, întorcându-se cuviosul Sava în țara sa, a venit și la Ioan și l-a dus cu el în lavră. Trecând ceva vreme, Dumnezeu a binevoit ca să afle toți frații taina lui Ioan, printr-un bărbat pe nume Aterie, dregător din părțile Asiei care venind la Ierusalim și vrând să se întoarcă în țara sa,i s-a arătat îngerul Domnului în vis care i-a spus să-l caute pe ava Ioan Tăcutul.

Astfel, găsindu-l, toți s-au mirat de smerenia lui. După aceasta, cuviosul Părinte Sava s-a mutat către Domnul în ziua a cincea a lunii decembrie la șaptezeci de ani ai vieții lui Ioan, dar acesta nu s-a aflat în lavră la despărțirea sufletului de trup a cuviosului Sava. Fiind el mâhnit i s-a arătat lui Ioan spunându-i că, cu duhul sunt împreună. În vremea aceea s-a scornit eresul lui Origen, iar Ioan a stricat acele învățături, întărind și mângâind pe cei slabi la suflet.

Luând odată cuviosul o sămânță de smochin a zis ucenicilor săi, Teodor și Ioan:,, Ascultați-mă! De va da Dumnezeu ca să crească pe această piatră vârtoasă și va odrăsli stâlpări și va face roade, apoi să știți că-mi va dărui Domnul loc de odihnă în împărăția cerului!’’Iar Dumnezeu a ascultat pe sluga sa și a odrăslit sămânța și a dat roadă trei smochine, iar bătrânul luându-le le-a mâncat cu ucenicii săi. Apoi pregătindu-se de moarte,viețuind toți anii vieții sale o sută patru ani a adormit întru Domnul, Căruia I se cuvine slavă în veci. Amin.

Tot în această zi: