Biserica Sf. Silvestru

sf-silvestru

HramuriProgram liturgicPreotiActivitati
  • Din 1743 – 15 August / Adormirea Maicii Domnului
  • Din 1925 – 2 Ianuarie / Sfantul Ierarh Silvestru
  • Din 2008 – 26 Septembrie / Sfantul Voievod Neagoe Basarab
  • Sf. Liturghie – Duminica şi în zielele de Sărbătoare
  • Cateheze – Lunea şi Vinerea, după Slujba Vecerniei, care începe la orele 18.00
  • Cateheze pentru copii – Sâmbăta, orele 11.30 -12.00
  • Sf. Maslu – Vinerea, în perioadele de post ale anului
Parohia „Sfantul Silvestru” – str. Silvestru nr. 36, Sector 2, Bucuresti.
http://biserica-sfantul-silvestru.ro/

  • Pr. Paroh Alexandru Gabriel Gherasim
  • Pr. Nicolae Bordaşiu
  • Pr. Cristian Galeriu
  • Pr. Adrian Argintariu
  • Lunea – Sinaxe pe diferite teme
  • Pelerinaje
  • Conferinţe
  • Activităţi artistice organizate de Biserica Sf Silvestru in parteneriat cu Asociatia AMMA pentru copiii familiilor din parohie, din Centrul de Servicii Sociale Sf. Nicolae şi ai Şcolii Sf. Silvestru.

Mărturii ale credinţei creştin-ortodoxe ale neamului nostru, bisericile sunt generatoare şi păstrătoare ale tradiţiilor ortodoxiei, ale culturii şi istoriei, sunt veritabile simboluri ale identităţii naţionale. Pentru aceasta ne propunem să prezentăm număr de număr aspecte din istoria şi viaţa lăcaşurilor de cult ordodox împletite cu viaţa comunităţilor care le-au zidit şi care s-au construit în jurul lor.

Între bisericile capitalei, Sf. Silvestru a fost de-a lungul ultimelor 2 secole şi este şi în prezent una cu renume, atât pentru generaţiile anterioare cât şi pentru noi, cei de astăzi. Părintele Constantin Galeriu – unul dintre cei mai mari teologi ai neamului românesc, slujitor şi paroh al acestei biserici aproape trei decenii, în anii tulburi de sfarşit de secol XX, a adus Biserica Sfântul Silvestru, prin lucrarea sa, în fruntea parohiilor bucureştene.

Scurt istoric

Hramuri

  • Din 1743 – 15 August / Adormirea Maicii Domnului
  • Din 1925 – 2 Ianuarie / Sfantul Ierarh Silvestru
  • Din 2008 – 26 Septembrie / Sfantul Voievod Neagoe Basarab
Aflăm din lucrarea monografică a prof. Gabriel Licăroiu, „Biserica Sfântul Silvestru – Trecut şi Prezent”, Ediţia a III-a, publicată la Editura ASA, Bucureşti în 2007, că prima bisericuţă ridicată pe acest loc, ce a luat numele mahalalei Silvestru la mijlocul secolului al XIII-lea, a fost odorul pentru veşnicie al binecredinciosului negustor Pârvan şi al soţiei sale Stanca, născut din lacrimile nesfârşite în urma pierderii celor 7 copii ai lor, toţi plecaţi la Domnul la vârste fragede.

Prima pisanie a bisericii mărturiseşte că sfinţirea lăcaşului a avut loc la 15 Iulie 1743, la trei ani de la începerea construcţiei:
„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu îndemnarea Duhului Sfânt, ziditu-s-au această sfântă şi dumnezeiască biserică şi s-au înfrumuseţat cu toate după cum se vede, în ziua Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi s-a zidit în zilele prea luminatului domnitor Constantin v.v. cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu jupân Pârvan şi de jupâneasa dumnealui Stanca. Să fie vecinica pomenire dumnealor şi părinţilor lor în veac, în anul 1743, iulie, 15.”

Program liturgic

  • Sf. Liturghie – Duminica şi în zielele de Sărbătoare
  • Cateheze – Lunea şi Vinerea, după Slujba Vecerniei, care începe la orele 18.00
  • Cateheze pentru copii – Sâmbăta, orele 11.30 -12.00
  • Sf. Maslu – Vinerea, în perioadele de post ale anului
Timpul şi vremurile şi-au spus cuvântul asupra construcţiei bisericii ca urmare a stricăciunilor provocate de cutremurul din octombrie 1802 şi apoi de cel din noiembrie 1829. În anul 1838 Bucureştiul a fost zguduit din nou, de un alt mare cutremur şi biserica şubrezită s-a stricat în cea mai mare parte. Lucrările de refacere au durat pe o perioadă de mai mulţi ani. A apărut nevoia înnoirii, astfel că prima reconstrucţie a bisericii ctitorite de jupânii Pârvan şi Stanca a început în anii 1836 – 1839, prin grija epitropilor: Ilie, Dumitru, Ioan, Stoican, Gheorghe, Radu şi Ioan, după cum se arată în cea de-a doua pisanie a bisericii, din 1839:
„Sfânta şi dumnezeieasca biserica aceasta, care se prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului, fost-au de mai înainte vreme făcută mică si acum în urmă cu ajutorul lui Dumnezeu si cu siliţta domnilor epitropi şi ctitori Ilie, Dimitrie fraţii şi Ioan, Stoican, Gheorghe Radu, Ioan şi din mila multor creştini s-au facut de iznoavă după cum se vede, ca să fie acelor care au miluit spre sufletească mântuire şi veşnică pomenire. În zilele Marii Sale Domn Alexandru Ghika V.V. şi ocârmuitorii sfintei Mitropolii, Episcopii: Neofit, Kesarie şi Ilarion leatul 1839 martie 15”.

Biserica Sf SilvestruÎn anul 1844, Biserica Sf. Silvestru apare în planul oraşului cu formă de navă, însă forma actuală a bisericii datează din perioada1904 – 1907, când a fost din nou reconstruită sub atenta îndrumare a Preotului Paroh Chiriac Bidoianu şi a epitropilor Procopie Dumitrescu şi Ioniţă Filipescu, după cum se arată în monografia alcătuită de prof. Gabriel Licăroiu. Ultima pisanie arată că:
„Acesta Sf. Biserica cu hramul Adormiri Maicii Domnului s-a cladit din temelie la anul 1743 de către jupânul Pârvan Boiangiul și soția sa Stanca jupâneasa spre vecinica lor pomenire. De la anul 1836 până la 1839 martie 15 s-a reconstruit mărindu-se prin osarda epitropilor Stoian Gheorghe, Radu și Ioan, cu ajutorul enoriașilor si a altor binefăcători crestini. De la anul 1904-1907 s-a reconstruit și mărit prin osârdia epitropilor I. Procopie Dumitrescu, J. Filipescu și Părintele Chiriac G. Bidoianu în zilele primului nostru Rege Carol I și a I.P. Sfinției Sale Mitropolitului Primat D.D. Iosif Georgian. Arhitect fiind P.Petricu”

Modificările suferite de biserică de-a lungul vremurilor au avut loc şi odată cu transformările care apăreau în cadrul comunităţii. Mahalaua Silvestru se transforma şi ea la început de secol XX, devenind un cartier de oameni înstăriţi, negustori, politicieni, după cum se arată în monografia bisericii întocmită de prof. Gabriel Licăroiu. Ca urmare, biserica Silvestru este supusă şi ea unui proces de reînnoire.

Noua construcţie, al cărei proiect poartă semnătura renumitului arhitect Dimitrie Maimarolu, a fost şi la vremea aceea şi este şi astăzi impresionantă, preluând din rafinamentul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş. Se păstrează încă o parte din structurile vechi, care s-au dovedit a fi rezistente, şi drept dovadă, în altarul bisericii există un fragment de pictură din secolul al XIX-lea. Pridvorul de la intrare, ca un baldachin larg deschis, cu o arcadă susţinută de 4 coloane cu capiteluri corintice decorează faţada, conferind mai multă personalitate construcţiei.
Stilul neo-bizantin al noii biserici, în formă treflată, dezvăluie un profund simţ artistic al proporţiilor. Atât şirurile de coloane pictate şi decorate floral, cu capiteluri aurite, de la interior cât şi turlele pronaosului cu ferestrele torsate, aseamănă noua construcţie cu cea a renumitei Mănăstiri a Curţii de Argeş, ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Biserica Sf SilvestruPictura cu multe ornamente şi decoraţii florale ce împodobeşte interioarele bisericii, în stil neo-bizantin, este realizată de pictorul Costin Petrescu, cel care a pictat şi Ateneul Român şi i-a fost profesor de Belle Arte Părintelui Arsenie Boca. În dialog, pardoseala îmbrăcată în mozaic decorativ, este realizată de meşterul Tomasini. Doar bolta turlei bisericii refăcute în urma cutremurului din 1977 a fost pictată de Ion Grigorescu, iar icoanele cele mari ale bisericii sunt pictate de maestrul Sorin Dumitrescu, fiu duhovnicesc al Părintelui Galeriu.

La început de secol XX, biserica a fost împodobită cu mobilier sculptat, care se păstrează şi astăzi: cele două tronuri arhiereşti, stranele din naos şi pronaos, precum şi amvonul, care însă a fost mutat în urma ultimei renovări din 1977 din pronaos în naos. Catapeteasma realizată încă din 1839, de meşterul Chircol, este poleită şi repictată de pictorul Costin Petrescu, şi păstrată până în prezent.

Mărturii ale epocii lui Carol I în vremea căruia biserica a căpătat noua ei formă, actuală, cele trei candelabre impresionante ca dimensiune, cu coroană regală în partea de sus, împodobesc şi luminează şi astăzi interiorul bisericii. La Sfântul Silvestru se mai păstrează şi astăzi cele 8 candele din argint comandate pe la jumătatea secolului al XIX-lea de către epitropii Procopie Dumitru şi Stoian Constantin, care s-au ocupat cu multă dragoste la acea vreme de înfrumuseţarea a sfântului lor lăcaş. Procopie Dumitru era nepotul epitropului roman Ilie Stamatiu, zis Lilea, numit în anul 1836, care sprijinit de Mahalaua Silvestru a reuşit să adune fondurile necesare pentru a începe reparaţiile bisericii care ajunsese într-o stare destul de avansată de degradare. Din 1815, perioadă fanariotă, biserica aparţinea de mănăstirii Iviru din Sfântul Munte Athos şi era sub administrarea Mănăstirii Radu Vodă, metocul mănăstirii athonite.

Nu putem să nu amintim aici şi cele două sobe din cahle smălţuite, undele dintre ele pictate cu imagini religioase, care chiar dacă nu mai au acum un rol funcţional, păstrează valoarea lor estetică deosebită, ce încântă ochii şi sufletul celui care calca pragul lăcaşului de cult. În fiecare dintre aceste lucruri şi lucrări prezentate, se împletesc şi se ascund atât de discret şi armonios, semnificaţii simbolice, istorice şi estetice.
Odoare prețioase ale bisericii, moaștele Sfântului Silvestru au fost aduse în anul 2002 de la Catedrala San Giovani in Laterano de către Preafericitul Patriarh Teoctist și oferite în dar bisericii cu acest hram.

Detalii complex arhitectural al Bisericii Sf. Silvestru
Biserica Sf. Silvestru – ca lăcaş de închinare al enoriaşilor parohiei, constituie centrul unui complex arhitectural, care s-a tot dezvoltat de-a lungul anilor în jurul său. Fiecare dintre clădirile construite dezvăluie faptul că păstorii bisericii au avut o lucrare complexă şi în aria socială, nu doar pastorală. Vom prezenta pe rând fiecare din componentele acestui complex, odată cu destinaţia pentru care a fost creat.

Turnul clopotniţă– Turnul clopotniţă aflat în partea dreaptă a bisericii, a cărei construcţie datează din 1860, completează ansamblul arhitectural al Complexului Bisericii Sf. Silvestru. Reconstruit în anul 1879, în stil Neoclasic, turnul a fost dotat cu un ceas mecanic cu patru cadrane. A primit denumirea de Turnul cu ceas, fiind singurul astfel de edificiu din Bucureşti, la acea dată. Grav deteriorat în urma cutremurului din 1977, a fost reconstruit între anii 1980 – 1983, în timpul păstoririi Părintelui Constantin Galeriu, păstrându-se însă arhitectura iniţială. Ceasul nefuncţional a fost înlocuit recent cu unul cu mecanism electronic care acum măsoară timpul cu precizie.

Şcoala Popilor – În spatele Turnului cu ceas, pe partea dreaptă a străzii Silvestru, se află clădirea Şcolii Sfântul Silvestru Nr. 23, cunoscută altădată sub numele de „şcoala popilor”. Este cunoscut că încă din anii 1860, în casa parohială a luat fiinţă o şcoală de fete, iar cu câţiva ani mai târziu a fost înfiinţată şi o şcoală primară de băieţi, fiind una dintre primele cinci şcoli ale oraşului, la vremea aceea. Casa parohială devenind neîncăpătoare, pe teritoriul bisericii au întemeiat o şcoală mo¬numentală pentru cartier. La această şcoală pre¬otul Theodor Artăreanu a fost director 30 de ani, iar ceilalţi doi preoţi au fost învăţători. Părintele Chiriac Bidoianu de aici s-a pensionat ca învăţă¬tor, când a împlinit vârsta legală.

Grădiniţa şi Muzeul „Părintele Galeriu” – Pe strada Pr. Constantin Galeriu, unde altă dată pe terenul bisericii se afla cimi¬tirul în care au fost înmormântaţi enoriaşii până la sfârşitul secolului XIX, comunitatea Mahalalei Silvestru a construit cu sprijinul bisericii o grădiniţă de copii care şi-a păstrat funcţiunea până în ziua de astăzi, sub egida Ministerului Educaţiei. Spaţiul de la etajul acestei cladiri a fost destinat amenajării unui muzeu dedicat Părintelui Galeriu, aflat çn grija doamnei prof. Iulia Chirea, fiic^duhovniceasca a Parintelui.

Cantina socială şi Centrul de Tineret şi Biblioteca „Părintele Galeriu” – Clădirea cu două niveluri, în care a funcţionat prima şcoala de fete şi unde ulterior construirii şcolii Sf. Silvestru s-au amenajat spaţii pentru atelierele de practică, a devenit peste ani sediu al cantinei sociale înfiinţate de Părintele Galeriu şi Asociaţia Sf. Stelian, care funcţionează până în ziua de astăzi. Deasupra cantinei, s-a reamenajat în anul 2011 Biblioteca Părintele Galeriu, care adăposteşte un num^r important de volume, de mare valoare. Aici îşi desfăşoară activitatea şi Centrul de Tineret al Bisericii Sf. Silvestru, care organizează diferite activităţi artistice cu copii ai parohiei şi copii instituţionalizaţi în centre sociale.

Casa parohială – În spatele bisericii, pe Strada Silvestru, se află Casa parohială, ridicată în anul 1908 pe două niveluri şi mansardă, în care locuiesc slujitorii bisericii. Tot în curtea din spate se află şi casa parohială a Părintelui Constantin Galeriu, cel care a păstorit biserica în perioada 1974-2003, rămasă acum în grija preotesei sale, doamna Argentina Cristina Galeriu şi a familiei Parintelui Cristian Galeriu, nepotul său, care l-a urmat în harul preoţiei.

Centrul rezidenţial pentru vârstnici – Cea mai nouă dintre construcţiile Bisericii Sf. Silvestru este cea a Centrului rezidenţial pentru vârstnici, al cărui paraclis cu hramul Sf Nicolae a fost sfinţit la 26 octombrie 2014 de Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, şi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Construit în imediata vecinătate a sfântului locaş, acest aşezământ social reprezintă implinirea unui vis al mai multor slujitori și consilieri ai bisericii, vis ce s-a născut după primul Război Mondial. Abia în anul 2007 s-a realizat documentaţia pentru construire, iar lucrările de construcţie au demarat în 2008, finalizîndu-se în 2010, sub îngrijirea Parintelui Nicolae Bordașiu, parohul de atunci al bisericii. După mai multe lucrări de amenajare și dotare efectuate în ultimii ani de Parintele Paroh Alexandru Gabriel Gherasim, căminul este astăzi unul dintre cele mai moderne din București, cu o capacitate de găzduire de 53 de locuri.

 Am fost şi eu la Silvestru 

de Vasile Mustaţă, volum „Stihuri Silvestrene”

 Cu pioşenie am pătruns înlăuntru
La închinarea din sfântul lăcaş,
Ca pe-un oaspete drag m-au primit
Fraţii întru Domnul.
Cuvintele vibrau de credinţă
Precum cântările sacre ale îngerilor,
Invocând iubirea divină.
Aici am trăit transcendentul:
Am cunoscut dumneyeiasca minune
Când biserica şi cerul se suprapun
Şi vezi lumina Dumnezeului Viu.
Am primit binecuvântare cerească
Şi întru Hristos m-am împărtăşit.

 
  Mare minune, cu evlavie primită;
La chemarea harului duhovnicesc
Sfântă revelaţie:
Să se deschidă porţile cerului,
Sfintei Treimi dăruindu-ne.
Sufletul se regăseşte
Limpezindu-şi adâncurile.
Bucuria-l inundă şi trupul se simte
Potir al Dumnezeirii.
Am fost şi eu la Silvestru
Şi-n suflet încă îmi răsună,
Cântarea Cântărilor.
 

Cuvinte de folos

Biserica Sf Silvestru organizează periodic conferințe, sinaxe pentru tineri, prezentări de carte, având ca invitați atât monahi și preoți din țară și străinătate, precum și mărturisitori din temnițele comuniste, oameni de cultură cu viața în credința creștină.

Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului, Părintele Irineu, stareț al Mănăstirii Ponor, din Munții Apuseni, biofizicianul Virgiliu Gheorghe, Părintele Diacon Sorin Mihalache, pictorul Sorin Dumitrescu, poetul Demostene Andronescu împreună cu Monahul Moise de la Mănăstirea Oașa, Prof. Academician Costea Munteanu, sunt câțiva dintre invitații care au împărtășit în ultimii ani cuvinte de folos ce s-au întipărit în sufetele parohienilor de la Sf. Silvestru, spre descoperirea și înțelegerea cu dragoste a Adevărului.

La începutul anului 2016, o nouă serie de conferințe a Grupului „Conștiințe în slujirea cu iubire a Adevărului” redeschide dialogul dintre științe și credință, pe care Pr. Galeriu l-a ințiat cu peste 20 de ani în urmă în Biserica Sf. Silvestru.
Website parohie:
http://biserica-sfantul-silvestru.ro/

S-ar putea să vă placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *