Biserica Sf. Silvestru
- Din 1743 – 15 August / Adormirea Maicii Domnului
- Din 1925 – 2 Ianuarie / Sfantul Ierarh Silvestru
- Din 2008 – 26 Septembrie / Sfantul Voievod Neagoe Basarab
- Sf. Liturghie – Duminica şi în zielele de Sărbătoare
- Cateheze – Lunea şi Vinerea, după Slujba Vecerniei, care începe la orele 18.00
- Cateheze pentru copii – Sâmbăta, orele 11.30 -12.00
- Sf. Maslu – Vinerea, în perioadele de post ale anului
http://biserica-sfantul-silvestru.ro/
- Pr. Paroh Alexandru Gabriel Gherasim
- Pr. Nicolae Bordaşiu
- Pr. Cristian Galeriu
- Pr. Adrian Argintariu
- Lunea – Sinaxe pe diferite teme
- Pelerinaje
- Conferinţe
- Activităţi artistice organizate de Biserica Sf Silvestru in parteneriat cu Asociatia AMMA pentru copiii familiilor din parohie, din Centrul de Servicii Sociale Sf. Nicolae şi ai Şcolii Sf. Silvestru.
Mărturii ale credinţei creştin-ortodoxe ale neamului nostru, bisericile sunt generatoare şi păstrătoare ale tradiţiilor ortodoxiei, ale culturii şi istoriei, sunt veritabile simboluri ale identităţii naţionale. Pentru aceasta ne propunem să prezentăm număr de număr aspecte din istoria şi viaţa lăcaşurilor de cult ordodox împletite cu viaţa comunităţilor care le-au zidit şi care s-au construit în jurul lor.
Între bisericile capitalei, Sf. Silvestru a fost de-a lungul ultimelor 2 secole şi este şi în prezent una cu renume, atât pentru generaţiile anterioare cât şi pentru noi, cei de astăzi. Părintele Constantin Galeriu – unul dintre cei mai mari teologi ai neamului românesc, slujitor şi paroh al acestei biserici aproape trei decenii, în anii tulburi de sfarşit de secol XX, a adus Biserica Sfântul Silvestru, prin lucrarea sa, în fruntea parohiilor bucureştene.
Scurt istoric
- Din 1743 – 15 August / Adormirea Maicii Domnului
- Din 1925 – 2 Ianuarie / Sfantul Ierarh Silvestru
- Din 2008 – 26 Septembrie / Sfantul Voievod Neagoe Basarab
Prima pisanie a bisericii mărturiseşte că sfinţirea lăcaşului a avut loc la 15 Iulie 1743, la trei ani de la începerea construcţiei:
„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu îndemnarea Duhului Sfânt, ziditu-s-au această sfântă şi dumnezeiască biserică şi s-au înfrumuseţat cu toate după cum se vede, în ziua Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi s-a zidit în zilele prea luminatului domnitor Constantin v.v. cu toată cheltuiala robului lui Dumnezeu jupân Pârvan şi de jupâneasa dumnealui Stanca. Să fie vecinica pomenire dumnealor şi părinţilor lor în veac, în anul 1743, iulie, 15.”
- Sf. Liturghie – Duminica şi în zielele de Sărbătoare
- Cateheze – Lunea şi Vinerea, după Slujba Vecerniei, care începe la orele 18.00
- Cateheze pentru copii – Sâmbăta, orele 11.30 -12.00
- Sf. Maslu – Vinerea, în perioadele de post ale anului
„Sfânta şi dumnezeieasca biserica aceasta, care se prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului, fost-au de mai înainte vreme făcută mică si acum în urmă cu ajutorul lui Dumnezeu si cu siliţta domnilor epitropi şi ctitori Ilie, Dimitrie fraţii şi Ioan, Stoican, Gheorghe Radu, Ioan şi din mila multor creştini s-au facut de iznoavă după cum se vede, ca să fie acelor care au miluit spre sufletească mântuire şi veşnică pomenire. În zilele Marii Sale Domn Alexandru Ghika V.V. şi ocârmuitorii sfintei Mitropolii, Episcopii: Neofit, Kesarie şi Ilarion leatul 1839 martie 15”.
În anul 1844, Biserica Sf. Silvestru apare în planul oraşului cu formă de navă, însă forma actuală a bisericii datează din perioada1904 – 1907, când a fost din nou reconstruită sub atenta îndrumare a Preotului Paroh Chiriac Bidoianu şi a epitropilor Procopie Dumitrescu şi Ioniţă Filipescu, după cum se arată în monografia alcătuită de prof. Gabriel Licăroiu. Ultima pisanie arată că:
„Acesta Sf. Biserica cu hramul Adormiri Maicii Domnului s-a cladit din temelie la anul 1743 de către jupânul Pârvan Boiangiul și soția sa Stanca jupâneasa spre vecinica lor pomenire. De la anul 1836 până la 1839 martie 15 s-a reconstruit mărindu-se prin osarda epitropilor Stoian Gheorghe, Radu și Ioan, cu ajutorul enoriașilor si a altor binefăcători crestini. De la anul 1904-1907 s-a reconstruit și mărit prin osârdia epitropilor I. Procopie Dumitrescu, J. Filipescu și Părintele Chiriac G. Bidoianu în zilele primului nostru Rege Carol I și a I.P. Sfinției Sale Mitropolitului Primat D.D. Iosif Georgian. Arhitect fiind P.Petricu”
Modificările suferite de biserică de-a lungul vremurilor au avut loc şi odată cu transformările care apăreau în cadrul comunităţii. Mahalaua Silvestru se transforma şi ea la început de secol XX, devenind un cartier de oameni înstăriţi, negustori, politicieni, după cum se arată în monografia bisericii întocmită de prof. Gabriel Licăroiu. Ca urmare, biserica Silvestru este supusă şi ea unui proces de reînnoire.
Noua construcţie, al cărei proiect poartă semnătura renumitului arhitect Dimitrie Maimarolu, a fost şi la vremea aceea şi este şi astăzi impresionantă, preluând din rafinamentul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş. Se păstrează încă o parte din structurile vechi, care s-au dovedit a fi rezistente, şi drept dovadă, în altarul bisericii există un fragment de pictură din secolul al XIX-lea. Pridvorul de la intrare, ca un baldachin larg deschis, cu o arcadă susţinută de 4 coloane cu capiteluri corintice decorează faţada, conferind mai multă personalitate construcţiei.
Stilul neo-bizantin al noii biserici, în formă treflată, dezvăluie un profund simţ artistic al proporţiilor. Atât şirurile de coloane pictate şi decorate floral, cu capiteluri aurite, de la interior cât şi turlele pronaosului cu ferestrele torsate, aseamănă noua construcţie cu cea a renumitei Mănăstiri a Curţii de Argeş, ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab.
Pictura cu multe ornamente şi decoraţii florale ce împodobeşte interioarele bisericii, în stil neo-bizantin, este realizată de pictorul Costin Petrescu, cel care a pictat şi Ateneul Român şi i-a fost profesor de Belle Arte Părintelui Arsenie Boca. În dialog, pardoseala îmbrăcată în mozaic decorativ, este realizată de meşterul Tomasini. Doar bolta turlei bisericii refăcute în urma cutremurului din 1977 a fost pictată de Ion Grigorescu, iar icoanele cele mari ale bisericii sunt pictate de maestrul Sorin Dumitrescu, fiu duhovnicesc al Părintelui Galeriu.
La început de secol XX, biserica a fost împodobită cu mobilier sculptat, care se păstrează şi astăzi: cele două tronuri arhiereşti, stranele din naos şi pronaos, precum şi amvonul, care însă a fost mutat în urma ultimei renovări din 1977 din pronaos în naos. Catapeteasma realizată încă din 1839, de meşterul Chircol, este poleită şi repictată de pictorul Costin Petrescu, şi păstrată până în prezent.
Mărturii ale epocii lui Carol I în vremea căruia biserica a căpătat noua ei formă, actuală, cele trei candelabre impresionante ca dimensiune, cu coroană regală în partea de sus, împodobesc şi luminează şi astăzi interiorul bisericii. La Sfântul Silvestru se mai păstrează şi astăzi cele 8 candele din argint comandate pe la jumătatea secolului al XIX-lea de către epitropii Procopie Dumitru şi Stoian Constantin, care s-au ocupat cu multă dragoste la acea vreme de înfrumuseţarea a sfântului lor lăcaş. Procopie Dumitru era nepotul epitropului roman Ilie Stamatiu, zis Lilea, numit în anul 1836, care sprijinit de Mahalaua Silvestru a reuşit să adune fondurile necesare pentru a începe reparaţiile bisericii care ajunsese într-o stare destul de avansată de degradare. Din 1815, perioadă fanariotă, biserica aparţinea de mănăstirii Iviru din Sfântul Munte Athos şi era sub administrarea Mănăstirii Radu Vodă, metocul mănăstirii athonite.
Nu putem să nu amintim aici şi cele două sobe din cahle smălţuite, undele dintre ele pictate cu imagini religioase, care chiar dacă nu mai au acum un rol funcţional, păstrează valoarea lor estetică deosebită, ce încântă ochii şi sufletul celui care calca pragul lăcaşului de cult. În fiecare dintre aceste lucruri şi lucrări prezentate, se împletesc şi se ascund atât de discret şi armonios, semnificaţii simbolice, istorice şi estetice.
Odoare prețioase ale bisericii, moaștele Sfântului Silvestru au fost aduse în anul 2002 de la Catedrala San Giovani in Laterano de către Preafericitul Patriarh Teoctist și oferite în dar bisericii cu acest hram.
Am fost şi eu la Silvestru
de Vasile Mustaţă, volum „Stihuri Silvestrene”
La închinarea din sfântul lăcaş,
Ca pe-un oaspete drag m-au primit
Fraţii întru Domnul.
Cuvintele vibrau de credinţă
Precum cântările sacre ale îngerilor,
Invocând iubirea divină.
Aici am trăit transcendentul:
Am cunoscut dumneyeiasca minune
Când biserica şi cerul se suprapun
Şi vezi lumina Dumnezeului Viu.
Am primit binecuvântare cerească
Şi întru Hristos m-am împărtăşit.
La chemarea harului duhovnicesc
Sfântă revelaţie:
Să se deschidă porţile cerului,
Sfintei Treimi dăruindu-ne.
Sufletul se regăseşte
Limpezindu-şi adâncurile.
Bucuria-l inundă şi trupul se simte
Potir al Dumnezeirii.
Am fost şi eu la Silvestru
Şi-n suflet încă îmi răsună,
Cântarea Cântărilor.
Cuvinte de folos
Biserica Sf Silvestru organizează periodic conferințe, sinaxe pentru tineri, prezentări de carte, având ca invitați atât monahi și preoți din țară și străinătate, precum și mărturisitori din temnițele comuniste, oameni de cultură cu viața în credința creștină.
Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului, Părintele Irineu, stareț al Mănăstirii Ponor, din Munții Apuseni, biofizicianul Virgiliu Gheorghe, Părintele Diacon Sorin Mihalache, pictorul Sorin Dumitrescu, poetul Demostene Andronescu împreună cu Monahul Moise de la Mănăstirea Oașa, Prof. Academician Costea Munteanu, sunt câțiva dintre invitații care au împărtășit în ultimii ani cuvinte de folos ce s-au întipărit în sufetele parohienilor de la Sf. Silvestru, spre descoperirea și înțelegerea cu dragoste a Adevărului.
La începutul anului 2016, o nouă serie de conferințe a Grupului „Conștiințe în slujirea cu iubire a Adevărului” redeschide dialogul dintre științe și credință, pe care Pr. Galeriu l-a ințiat cu peste 20 de ani în urmă în Biserica Sf. Silvestru.
Website parohie:
http://biserica-sfantul-silvestru.ro/