Altarul casei

Am observat că ambianța casei unei familii reflectă ritmul și căldura cu care viața este trăită de cei care o locuiesc. Stilul de viață, pasiunile și preocupările cotidiene, precum și armonia comuniunii, toate se oglindesc în unitatea și personalitatea amenajării unei locuințe. Acolo, însă, unde Duhul rugăciunii este prezent, casa are întotdeauna ceva în plus. Am văzut cum în spațiul intim al unora dintre locuințe, există un colțișor care îndeamnă la rugăciune. Se naște, parcă în mod tainic, din dragostea față de Dumnezeu, sălășluită în adâncul inimii și din dorul de rugăciune. Colțul acesta e viu, la fel ca duhul din care se naște. Se cer unul pe altul, se cresc unul pe altul.

Vom prezenta în selecția citării câteva pasaje din Ghidul practic al vieții creștine:

De ce punem icoană în casă? 

    Icoana nu poate lipsi din casa creștinului. Prezența icoanei arată că acea casă este încreștinată, că familia care locuiește acolo este creștină. Icoana din casă este o mărturisire a credinței în Dumnezeu. 

Ce fel de icoană trebuie să punem în casă? 

Este bine să punem în casele noastre icoane pictate pe lemn după rânduiala Bisericii. În lipsa celor pictate pe lemn, se pot folosi și cele pe hârtie, fie lipite pe lemn, fie înrămate. Este foarte important să distingem între icoana adevărată și tabloul religios. Icoana adevărată este cea care ne arată chipul îndumnezeit al Mântuitorului, al Maicii Domnului și al sfinților, iar tabloul religios este cel care înfățișează numai chipul omenesc al acestora. Pentru a nu greși, se recomandă creștinului să întrebe preotul atunci când dorește să-și procure o icoană. Trebuie să fim foarte atenți ce fel de icoană punem în casa noastră. Chipul acela se va întipări în mintea noastră.

Sfințirea icoanei 

    Înainte de a fi așezată în casă, icoana nouă se aduce la biserică pentru a fi sfințită. Ea se lasă la biserică – de obicei patruzeci de zile – timp în care este ținută în Sfântul Altar. La sfârșitul celor patruzeci de zile, preotul o sfințește, stropind-o cu apă sfințită și rostind rugăciunile rânduite de Biserica. Se recomandă ca preotul să scrie pe spatele icoanei data sfințirii, hramul bisericii unde a fost sfințită și numele său. 

Locul icoanei în casă 

    Este bine să avem în fiecare cameră câte o icoană. Locul icoanei în casa este pe peretele de răsărit. Pe peretele cu icoana nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru ca atenția noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în fața icoanei și pentru că nu este bine să punem alături de icoană lucruri care nu au legătură cu aceasta. Punem icoana la răsărit pentru că ne rugăm întotdeauna cu fața la răsărit, și la biserică și acasă. Răsăritul, locul de unde ne vine lumina, este însemnul lui Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, numit în rugăciunile Bisericii „Răsaritul cel de sus”, „Soarele Dreptății”.

Ghidul practic al vieții creștine, volumul Casa Creștinului, apărută la Editura Bizantină, 1997, pp 27-29.